Pietre funerare si vampiri,noaptea...

Se plimba printre pietrele funerare citind ce scrie pe acestea in lumina lunii.Zambea simtindu`se satisfacut.Se aseza langa una inchizand ochii.

Bruneta era intinsa pe pamantul rece,langa unul dintre morminte.Parea ca doarme,insa mai degraba tremura avand ochii aproape inchisi,tinandusi mainile pe langa corp.

Incepu sa rada simtind in preajma un vampir.Se ridica clipind privind in jur.

De-odata,tanara isi deschise ochii larg privind cerul.
"Ha?Nori?De ce am ciudatul presentiment ca o sa inceapa ploaia?"

Mergea agale prin cimitir, plictisita de tacerea "de mormant". Totusi mergea in continuare, priviind pietrele funerare, cu o oarecare mila in privire

O vazu pe Sujini apropiindu`se de ea.
-Deci tu esti vampirul?intreba tanarul nedumerit.

Tipa, cand il vazu.
-What the hell...? Tu erai... Eu..? Vampir? Din cate stiu, nu sunt un paznic al noptii

Bruneta se ridica rapid in picioare,simtind cum incepe ploaia.
"Yah..si fara umbrela..Macar nu ploua cu galeata."

Ii puse mana pe umar lasandu`si capul in jos.
-Simt prezenta unui vampir...si credeam ca esti tu.Apropo,ce faci aici?
Isi ridica capul inca tinandu`i mana pe umar.

-Ma plimbam... Parcul era prea aglomerat, si celelalte locuri erau enervante. Asa ca am ales sa vin aici.... spuse, priviindu-l pe Keoky

-Nu crezi ca e cam frig?
Privi spre cer,cateva picaturi alunecandu`i pe fata.

Observandui,se gandi la un moment dat la o metoda cum sa'i sperie..Se aproprie tip-til tipand.

Tipa la randul ei, mai tare, ca in filmele horror.
-Cine naiba a indraznit sa ma sperie?!

Incepu sa rada luandu`i mana de pe umar privind`o pe Eve...
-Frumos...

-Yote ca eu am indraznit sa te sperii.
Ii spuse vesela surorii sale,cateva picaturi udandui umarul stang.

Le lua pe fete de mana si se indrepta spre un copac.Se aseza la radacina acestuia privindu`le cum se ciondanesc.

-Onee-chan, esti cea mai rea sora! spuse ea, enervata.

-Calma..Nu uita ca eu sunt aia mai mare..
Ii ciufuli parul sorurii sale mai apoi se aseza incet jos lasandusi capul pe spate.

-Nu uita ca eu sunt aia mai mare. o ingana ea, rezemandu-se de copac

Le privi pe fete.
-Puteti inceta?

Numai spuse nimic, doar se aseza pe iarba ce creste in acel cimitir

Ramasese tacuta,inclinandusi capul intr-o parte ramanand cu privirea atintita la unul dintre morminte.

-Asa e mult mai bine....
Se aseza cu capul de trunchiul copacului uitandu`se cu coada ochiului la ele.

La un moment dat se ridica in picioare,mergand inapoi spre morminte,hainele sale udanduse treptat la fel si parul fetei.

Privea printre ramurile si frunzele copacului,o picatura cazand pe buzele acestuia.